TRASATURI GENERALE ALE OPEREI
A. Relatia poezie – filozofie
Ca si in cazul lui Eminescu , lirica lui Lucian Blaga contine un plan filozofic secundar conceptele filozofice fiind transpuse in metafore revelatorii.
In viziunea poetului filozof , universul este creatia Marelui Anonim care produce in lume mistere.In raportul omului cu misterele , Marele Anonim creeaza o bariera numita ‘’cenzura transcendenta’’ , care impiedica omul sa cunoasca la modul absolut.Destinul omului este de a exista in lumea de mistere si pentru revelarea acestora.
Fata de mister, omul se poate raporta prin doua tipuri de cunoastere : paradisiaca de tip logic ,prin care se distruge misterul si luciferica de tip intuitiv , la capatul careia se afla adevarata solutie creatoare - de a imbogati lumea prin mistere.
Instrumentul creatorului poet este metafora revelatorie ,care difera de figura de stil (pe care poetul o numeste metafora plasticizanta) si care ofera o viziune artistica in masura sa dea cititorului intuitia esentei misterului.
B . Etapele creatiei
a) Inceputul poetic sta sub semnul modernismului expresionist de tip german.Acesta are ca trasaturi : exprimarea spirituala a trairilor interioare , viziunea cosmica a existentei , trairea euforica si extatica a lumii , exacerbarea eului , elan vital nemarginit , caracter vizonar , cultivarea mitului primitivitatii , sentimentul absolutului , spiritualizarea peisajului.
Din aceasta etapa fac parte volumele ‘’Poemele luminii ‘’ (1919) si ‘’Pasii profetului’’
b) volumele ‘’In marea trecere’’ si ‘’Lauda somnului’’ marcheaza ruptura dintre eul liric si univers si debutul intrebarilor grave despre sensul vietii si al mortii.
c) volumele ‘’La cumpana apelor’’ si ‘’La curtile dorului’’ marcheaza intoarcerea spre inspiratia folclorica si conturarea unui modernism original numit blagianism in care misterul este reinsufletit de intoarcerea in lumea arhaica a traditiilor.
d) odata cu volumul ‘’Nebanuitele trepte’’ se creeaza imaginea unei noi armonii intre eul liric si lume prin forta poeziei-cantec.
C.Expresivitatea modernista a liricii lui Blaga se realizeaza prin cateva trasaturi specifice :
-cultivarea metaforei revelatorii ;
-viziunea subiectiva asupra lumii;
-emotiile sunt intelectualizate ;
-construirea poeziei pe semnificatii filozofice ;
-limbajul este profund metaforizat iar cuvintele capata noi sensuri din sfera magicului si miticului ;
-cultivarea versului liber in care ritmul interior este in armonie cu fluxul ideilor ;
-in prima etapa de creatie poetul foloseste o structura specifica preluata din logica filozofica, astfel ca exista 3 secvente poetice : prima se refera la planul existential, a doua contine o alta comparatie sau o interogatie retorica ,iar ultima contine concluzia.
ANALIZA UNEI OPERE
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
(1919)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
(1919)
Alaturi de alte creatii lirice reprezentative ale literaturii interbelice precum ‘’Flori de mucigai’’ de T.Arghezi sau ‘’Joc secund’’ de I.Barbu , ‘’Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de L.Blaga face parte din seria artelor poetice moderne.
Poezia deschide volumul ‘’Poemele luminii’’ cu care L.Blaga debuteaza in 1919 si are rolul unui veritabil program literar , realizat insa cu mijloacele poeticului.
Caracterul modern al poeziei provine in primul rand din viziunea poetului privind lumea si conditia fiintei umane.Substratul de semnificatii filozofice este vizibil , poetul realizand o analiza lirica a celor 2 tipuri de cunoastere , paradisiaca si luciferica prin care omul se poate raporta la mister.Asumandu-si conditia de creator de mistere , omul se situeaza de partea cunoasterii luciferice care inseamna imbogatirea lumii prin mistere si protejarea tainelor prin creatie.Asadar rolul creatorului – poet este sa imbogateasca tainele prin metafore revelatorii.Sentimentul poetic este de contopire cu esenta lumii , iar la baza cunoasterii se afla iubirea.Aceste idei se vor regasi ulterior si in plan teoretic in lucrarea ‘’Cunoasterea luciferica’’(1933) din ‘’Trilogia cunoasterii’’.
Fiind o poezie de tip confesiv , lirismul este subiectiv si se realizeaza prin marci specifice , pronumele si verbele la pers I sg : ‘’eu nu strivesc’’.Alte mijloace ale afectivitatii sunt : rasturnarile de topica , organizarea versurilor dupa mesaj , dizlocarile sintactice , alternarea pers.I sg. cu pers. a III-a pl. , face distincitia intre cele doua tipuri de cunoastere.
Titlul poeziei este format dintr-o metafora revelatorie ce simbolizeaza lumea de mistere.Pronumele personal ‘’eu’’ este asezat orgolios la inceputul titlului in conformitate cu orientarea expresionista a poetului.Forma negativa a verbului ‘’nu strivesc’’ exprima de la inceput refuzul cunoasterii rationale si optiunea pentru cunoasterea poetica.Metafora ‘’corola de minuni’’semnifica prin ideea de cerc , perfectiunea lumii.
Titlul este reluat in primul vers al poeziei , sensul sau fiind imbogatit prin integrarea intr-o serie de antiteze si totodata intr-un lant de metafore care se intregeste prin concluzia din final.
Compozitional poezia este formata din 3 secvente lirice marcate prin scrierea cu majuscula a versurilor.Poetul valorifica aici o tehnica modernista preluata din logica filozofica astfel incat afirmatia initiala este urmata de o ampla comparatie si se incheie print-o concluzie sustinuta cu tarie.Prima secventa lirica este formata din 5 versuri ce exprima atitudinea eului liric fata de misterele lumii.Verbele la forma negativa ‘’nu strivesc’’ , ‘’nu ucid’’ sugereaza refuzul cunoasterii rationale ‘’cu mintea’’ de tip paradisiac.Metafora ‘’calea mea’’ se refera la destinul asumat al creatorului iar enumerarea de metafore ‘’flori’’ , ‘’ochi’’ , ‘’buze’’ si ‘’morminte’’ simbolizeaza elementele fundamentale ale universului ce constitue surse de inspiratie ale creatorului poet : frumosul trecator al vietii (floare) , conditia umana situata intre cunoastere mentala si sentiment (ochi si buze) si moartea (morminte).
A doua secventa poetica se construieste pe baza unei antiteze intre ‘’eu’’ si ‘’altii’’.Metafora ‘’luminii’’ prezenta inclusiv in titlul volumului se refera la cunoastere : ‘’lumina mea’’ simbolizeaza cunoasterea luciferica , poetica prin care lumea se imbogateste de mistere iar ‘’lumina altora’’simbolizeaza cunoasterea rationala , paradisiaca ce distrugele misterele.In mod corespunzator se creeaza doua serii de verbe in antiteza cu sensuri metaforice : in lumina mea ‘’nu stiveste’’ , ‘’sporeste’’ , ‘’mareste’’ , ‘’imbogateste’’ , ‘’iubeste’’ (‘’nu sugruma’’ , ‘’nu stiveste’’ , ‘’nu ucide’’ ) ; lumina altora ‘’sugruma’’ , ‘’stiveste’’ , ‘’ucide’’ (‘’nu sporeste’’ , ‘’micsoreaza’’ , ‘’nu imbogateste’’ , ‘’nu iubeste’’).Folosirea verbelor la prezent (prezent etern si prezent gnomic) plaseaza eul liric intr-o relatie definita si asumata cu lumea.
Antiteza este marcata si de conjunctia adversativa ‘’dar’’ , urmata de pronumele personal ‘’eu’’ a carui reluare insotita de afirmatia – cheie ‘’cu lumina mea sporesc a lumii taina’’ afirma optiunea eului liric pentru cunoasterea de tip luciferic si atitudinea sa creatoare fata de misterele lumii (metafora luminii – cunoasterea este prezenta inclusiv in titlul volumului).
Centrul poeziei este format dintr-o ampla comparatie ce are rolul de a concretiza afirmatia – cheie de mai sus.Cunoasterea care imbogateste lumea de mistere este asemanatoare cu lumina lunii care nu dezvaluie , ci mai degraba invaluie natura pastrandu-i neatins misterul.Ideea poetica contine mai multe metafore specifice imaginarului liric blagian : luna , noapte , zare , mister , fior.
Ultima secventa lirica are rol de concluzie si defineste cunoasterea poetica (luciferica) ca un act de contemplare (‘’sub ochii mei’’) si de iubire ‘’caci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte’’.Expresivitatea si puterea de sugestie specifice poeziei moderniste se regasesc si aici la toate nivelurile limbajului.
La nivel morfo-sintactic , situarea pronumelui ‘’eu’’in pozitie initiala si repetarea lui de 6 ori subliniaza constiinta de sine prin care eul liric creator se autositueaza in raport cu lumea ; prezenata conjunctiei coordonatoare ‘’si’’ de 10 ori in poezie accentueaza mesajul liric sustinand totodata caracterul sau gnomic ( de cunoastere ).
La nivel lexico-semantic se observa folosirea unor cuvinte abstracte.Campul semantic al misterului este prezent pe tot parcursul poeziei si format din metafore cu rol modelator ‘’corola de minuni’’ , ‘’tainele’’ , ‘’nepatrunsul ascuns’’ , ‘’intunecata zare’’ , ‘’neintelesuri’’.
In ce priveste nivelul stilistic , limbajul artistic pune permanent in relatie imaginile lirice cu un plan filozofic secundar.O particularitate este metafora limbajului si incarcarea cuvintelor cu semnificatii din sfera misterului.
La nivel prozodic , modernismul se evidentiaza prin eliberarea de regulile calsice.Poezia contine 20 de versuri libere cu metrica variata , masura inegala iar ritmul interior urmeaza fluxul ideilor.
In concluzie ‘’Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de Lucian Blaga este o creatie modernista definitorie pentru prima etapa lirica ; in acelasi timp este o arta poetica deoarece pune problema conditiei creatoare a omului in care poezia devine un instrument de revelare a misterelor lumii.
La ce va poate folosi eseul? Pentru a sustine caracterul modernist al poeziei, sau pentru a argumenta caracterul de arta poetica; de fapt, il puteti folosi cam la orice referitor la Blaga, dar depinde cum il VALORIFICATI.
