duminică, 1 noiembrie 2009

SA DETALIEM (4)VARIANTE ROMANA PENTRU PROBA SCRISA PROPUSE DE MECI

COMPETENŢE DE EVALUAT
Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevii trebuie să facă dovada
competenţelor dobândite atât în ciclul inferior, cât şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a),
prin raportare la conţinuturile parcurse în cele două cicluri liceale.
În conformitate cu programa de bacalaureat la disciplina limba şi literatura română, aprobată prin
O.M.E.C.I. nr. 5508/ 06.10.2009, candidaţii vor fi capabili:
• să utilizeze tehnicile de redactare şi formele exprimării scrise, adecvându-le situaţiei de
comunicare, pentru a elabora diferite tipuri de texte;
• să identifice particularităţile şi funcţiile stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de
texte;
• să recepteze adecvat sensul/ sensurile unui mesaj scris;
• să utilizeze adecvat şi să explice rolul achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea
diverselor tipuri de texte scrise;
• să identifice tema şi modul de reflectare a acesteia în textele studiate/ la prima vedere;
• să identifice şi să analizeze principalele componente de structură, de compoziţie şi de
limbaj specifice textului narativ/ dramatic/ poetic;
• să compare viziunile despre lume, despre condiţia umană sau despre artă, reflectate în
textele literare/ nonliterare;
• să interpreteze textele studiate sau la prima vedere, prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură;
• să identifice şi să explice relaţiile dintre diferitele opere literare şi contextul cultural în care
au apărut;
• să construiască o viziune de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin
integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate anterior;
• să identifice structurile în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere;
• să argumenteze un punct de vedere cu privire la textele literare şi nonliterare studiate/ la
prima vedere;
• să compare şi să evalueze argumente diferite pentru a formula judecăţi proprii.
STRUCTURA PROBEI SCRISE
Proba scrisă la limba şi literatura română conţine 3 tipuri de subiecte:
1. Subiectul I cuprinde un text literar studiat/ la prima vedere, care aparţine unuia dintre genurile:
liric, epic, dramatic
. Tipuri de cerinţe:
• Menţionează câte un sinonim/ antonim/ omonim pentru sensul din text al cuvintelor
indicate;
• Prezintă rolul semnelor de punctuaţie din structura indicată;
• Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin partea de vorbire indicată;
• Identifică tema/ motivul/ viziunea despre lume din fragmentul citat;
• Transcrie o secvenţă care conţine o imagine artistică (vizuală, olfactivă, auditivă etc.)
• Selectează una/ două sintagme care sugerează dimensiunea spaţială, temporală/
dimensiunea morală a personajului în fragmentul citat (în funcţie de tipul textului);
• Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite/ unui element de compoziţie/ unei
indicaţii a autorului;
• Comentează, în 6 - 10 rânduri, secvenţa indicată;
• Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a speciei literare/ tipului de text din care face
parte fragmentul citat.
2. Subiectul al II–lea cuprinde un text de tip aforistic/ critic. Cerinţă:
• elaborarea unui text de tip argumentativ, cu dimensiunea de 15 – 30 de rânduri, prin
raportare la textul suport.

3. Subiectul al III-lea conţine ca tip de cerinţă elaborarea unui eseu structurat, ce vizează aspecte
de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor studiate, aparţinând autorilor canonici/
speciilor literare menţionate.

PRECIZĂRI PRIVIND EVALUAREA
Elaborarea baremului/ schemei de corectare şi notare se concretizează în stabilirea punctajului pentru
fiecare item, iar în cazul itemilor subiectivi, ce presupun un nivel ridicat de originalitate în elaborarea
răspunsurilor, pentru componentele fiecărui item în parte.
Punctajul final se obţine prin adunarea celor 90 de puncte (30 de puncte pentru fiecare tip de subiect)
cu 10 puncte din oficiu

Examenul de bacalaureat 2010
Proba E - a)
Proba scrisă la Limba şi literatura română
MODEL1
• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I
(30 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de
mai jos:
Ziua alunecă, trăgând după ea
prin fereastra joasă, culorile joase,
de parcă-ai fi împins-o cu mâinile subţiri
pe care le-ai ridicat din îmbrăţişarea mea.
Steaua neagră a pletelor tale
îmi răsare, scânteind,
în dreptul inimii,
când iedera uscată bate ritmic în geam
un tot mai îndepărtat şi mai negru tam-tam
al secundelor noastre nedezlegate.
Ziua alunecă spre cenuşiu, spre negru,
smulgând frunzele şi trăgând de pe cer
tavanul alburiu al norilor goi,
şi-un relief de munţi, întors spre noi,
izbucneşte deasupra, urcând,
coborând.
(Nichita Stănescu - Înserare de toamnă)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: trăgând, scânteind. 2 puncte
2. Prezintă rolul cratimei din structura şi-un.2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. 2 puncte
4. Precizează tema poeziei. 4 puncte
5. Transcrie o secvenţă de vers/ un vers care conţine o imagine auditivă. 4 puncte
6. Selectează două sintagme care sugerează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea valorii expresive a mijloacelor
artistice în susţinerea ideii poetice. 4 puncte
9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre menirea scriitorului, pornind de la
o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Sufletul unui scriitor mare este sinteza sufletească a unui popor la
un moment dat. Nu tradiţiile sunt sufletul unui popor, ci scriitorii, gânditorii şi artiştii lui. […] Nici Goethe, nici
Eminescu nu sunt mari prin arta lor naţională, naţiunile sunt mari prin arta acestor artişti.
(Camil Petrescu - Fenomenul românesc)
Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/ a propriei opinii
faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de
punctuaţie).6 puncte
SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume (lumea reală – lumea
imaginară) reflectată într-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
-evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare basm cult, existente în opera literară studiată;
-prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente ale textului narativ, semnificative
pentru ilustrarea viziunii despre lume (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia
personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
-ilustrarea relaţiilor dintre personajele reprezentative, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în
basmul cult studiat;
-exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în
basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru
redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte
subiectul propus.

Examenul de bacalaureat 2010
Proba E - a)
Proba scrisă la Limba şi literatura română
MODEL 2
• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I
(30 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de
mai jos:
Acum eram în voia mai multor emoţii: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din faţă, de
marea de alături. Eram intimidat de atâţia oameni primindu-mă cu exclamaţii, cu toate că pe unii nici nu-i
cunoşteam. Ioana, abia sosită şi ea la Cavarna, a şi luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu câţiva
pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu picioarele goale în pantofi. Rochia şi-a lucrat-o singură, fără gust, cu toate că a
vrut să o facă pretenţioasă; parcă şi-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă de obicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva zorzoane inutile, şi la spate chiar un început de trenă. Totul
nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, şi, de altfel, praful a bătut stofa şi a făcut garniturile şi mai
caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei
pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive şi delicioase de copiliţă zăpăcită, oricâte
dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învăţat-o viaţa. O priveam acum cu dragoste, cu
duioşie, milă, dar şi cu reflecţia: „Ce rochie urâtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost
îmbrăcată cu gust."
Aveam remuşcări de gândul meu ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul...
E foarte frumoasă Ioana, dar numai când este fericită. Ochii îi scânteie, faţa se luminează, emoţia îi inundă
toată fiinţa. Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporţia perfectă, numai când oglindesc mistere
venite din afund. Numai cei cari au suferit sunt frumoşi...
(Anton Holban – Ioana)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: rustic, farmec.2 puncte
2. Precizează rolul expresiv al punctelor de suspensie din secvenţa: Aveam remuşcări de gândul meu
ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul…2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate.2 puncte
4. Identifică perspectiva narativă în fragmentul citat. 4 puncte
5. Transcrie o structură care conţine o imagine vizuală.4 puncte
6. Selectează două mărci ale subiectivităţii în fragmentul citat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în fragmentul citat.4 puncte
8. Comentează, în 3 - 5 rânduri, următoarea secvenţă: Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de
proporţia perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei cari au suferit sunt
frumoşi... 4 puncte
9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o trăsătură morală a personajului feminin, identificată în fragmentul citat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre imaginaţie, pornind de la o idee
identificată în următoarea afirmaţie: Forţa imaginaţiei trebuie să se apropie de ideile superioare, e divinul din noi, e inspiraţia. Fără ea nu există creaţie artistică. Formele perfecte ale artei nu provin din realitate, ci din mintea artistului.
(Al. Husar, Izvoarele artei)
Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă
de ideea justificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de
punctuaţie).6 puncte
SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile nuvelei, prin referire la o operă literară studiată, din
literatura română. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare nuvelă, existente în opera literară studiată;
-prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale
compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
-ilustrarea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru nuvela studiată, prin referire la nuvela
studiată;
-exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în nuvela
pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru
redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să
dezvolte subiectul propus.
Examenul de bacalaureat 2010
Proba E - a)
Proba scrisă la Limba şi literatura română
MODEL 3
• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de
mai jos:
Actul III, Scena IV
ŞTEFAN: Da, a luat pe Dereş… Pune şeaua… Strânge chinga să crape calul… Sus… (S-aude un tropot de cal.) De când sunt n-am văzut un călăreţ care să-nghită dăpărtările… Mă… multă sănătate Răreşoaii… O! iartă-mă, doamnă… O biată bătrână, bătrână… Pe după deal… la vale… ca o mogâldeaţă… Abia se mai vede… Nu se mai vede!... Oh! Sângele Muşatinilor nu are astâmpăr, fierbe, năvăleşte ca haiturile de la munte!... Mario, o săvie boierii… Să ne-mbrăcăm de sărbătoare. Bogdan nu vrea. Opinteli zadarnice. Io, Ştefan voievod, vreau!
DOAMNA MARIA: Să zic nu, m-aş uni cu duşmanii ţării împotriva copilului meu, să zic da, aş ţine cu copilul
împotriva tatălui. Să năruie un tron din slava lui trecută şi un altul se ridică în strălucirea lui viitoare. Plâng pe
unul, binecuvântez pe celălalt. Între aste două măriri inima mea de femeie nu găseşte mângâiere!
ŞTEFAN: Ştefan a trăit, Bogdan începe! (Ies.)
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Apus de soare)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele: astâmpăr, opinteli.2 puncte
2. Prezintă rolul semnului exclamării în exprimarea mesajului din structura: Ștefan a trăit, Bogdan începe!2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul inima. 2 puncte
4. Identifică rolul indicaţiilor scenice din prima replică a fragmentului citat. 4 puncte
5. Transcrie o imagine vizuală din fragmentul citat. 4 puncte
6. Indică două structuri caracteristice adresării directe/ stilului direct. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în fragmentul citat.4 puncte
8. Comentează, în 5 - 7 rânduri, următoarea secvenţă din text: Să năruie un tron din slava lui trecută şi un
altul se ridică în strălucirea lui viitoare. Plâng pe unul, binecuvântez pe altul. 4 puncte
9. Ilustrează, în 4–6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic, existente în fragmentul citat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre existenţă, pornind de la o semnificaţie pe care
ai identificat-o în următoarea afirmaţie: Sunt două feluri de a-ţi trăi viaţa… Unul – de a crede că nu există
miracole. Altul – de a crede că totul este un miracol.
(Albert Einstein)
Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă
de ideea justificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de
punctuaţie).6 puncte
SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un roman
psihologic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă,
modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- evidenţierea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/
conflictele romanului psihologic studiat;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii
semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema romanului
psihologic studiat în construcţia personajului pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru
redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea
în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să
dezvolte subiectul propus.
EI, CE ZICETI?
 


 

 

SA DETALIEM (3) PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRU AMBELE PROBE DE ROMANA




       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

                                         CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR


















                                                             PROGRAMA

PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

       EXAMENUL DE BACALAUREAT







Aprobată prin O.M.E.C.I. nr. 5204 / 23.09.2009





2009-2010





            I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
           
Limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal – în proba scrisă, probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
            Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală).
Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice
Conţinuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului),  tehnici de construire a monologului; tipuri: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare / persuasiune etc.)
reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare / persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog
stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
ascultare activă
1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse
reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la situaţie, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie
exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat
modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării
normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte
limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise
texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
sens denotativ şi sensuri conotative
elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul
ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr; scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.; reacţiile receptorului: cititor, ascultător
1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

componentele şi funcţiile actului de comunicare 
niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere
rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice
Conţinuturi asociate
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere
temă, motiv, viziune despre lume
modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului;  tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; specii epice: basm cult, nuvelă, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
particularităţi ale compoziţiei textului dramatic
modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului
specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică
creaţie dramatică şi spectacol
cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
sugestie şi ambiguitate
imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
poezie epică, poezie lirică
instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă;
limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură





3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare 

Competenţe specifice
Conţinuturi asociate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea
trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)
perioada veche (formarea conştiinţei istorice)
curente culturale / literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul
perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă;  România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale / literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale / literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale / literare: postmodernismul)
curente culturale/ literare româneşti în context european

      4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice
Conţinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere
construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare
logica şi a coerenţa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere
construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative
eseul argumentativ
4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat
interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
eseul structurat sau eseul liber

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a.      LITERATURĂ

Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare / culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabel: 
·         proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspecte esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;
·         roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
·         poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
·         dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia.
Studiile de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe marginea temelor respective.
  1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:
-          aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
-          aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Nivelul fonetic
-          pronunţii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
-          cacofonia; hipercorectitudinea
-          pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)
Nivelul lexico-semantic
-          variante lexicale; câmpuri semantice
-          erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
-          derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
-          relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
-          sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
-          unităţi frazeologice
-          etimologia populară, hipercorectitudinea
-          sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
Nivelul morfosintactic
-          forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
-          elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);
-          elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)
-          anacolutul


Nivelul ortografic şi de punctuaţie
-          norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
-          rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
Nivelul stilistico-textual
-          registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
-          coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
-          tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
-          stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
-          limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
-          stil direct, stil indirect, stil indirect liber
-          rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului


Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2010 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.
DACA AVETI NECLARITATI, INTREBATI