joi, 15 septembrie 2011

MODELE PROPUSE DE MINISTERUL EDUCATIEI PENTRU TESTELE INITIALE

Au aparut modelele ORIENTATIVE pentru testele initiale; dupa acestea, profesorii vostri le vor face pe cele de la clase. Dar, daca le vedeti si voi, puteti fi mai in tema:)). Ele sunt aici: http://subiecte.edu.ro/2012/testeinitiale/liceal/. Daca nu intelegeti ceva, strigati:)))

marți, 6 septembrie 2011

SA DISCUTAM DESPRE PROGRAMA DE BACALAUREAT 2012

Dragii mei, 

Am incercat sa postez cateva materiale de maxima importanta pentru bacalaureatul din acest  an scolar; din experienta anilor trecuti, cele mai multe discutii sunt legate de autorii canonici si ce trebuie sa stie fiecare pentru bac. Va invit sa lansam toate subiectele care ne intereseaza pe Facebook (vedeti in dreapta), intrucat se poate aduna toata informatia intr-un singur loc si putem vorbi in timp aproape real. 

MULT SUCCES IN NOUL AN SCOLAR!

PROGRAMA DE BACALAUREAT 2012-LIMBA SI LITERATURA ROMANA


Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010


Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura română

I.                   STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de
bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a
performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în
competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal
(proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă
comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea
de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de
evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv
a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor
permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de
bacalaureat.
Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se
aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv,
informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind
texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării
competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea
un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15
minute.

II.                COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă
dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele
a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
Competenţe specifice/ Conţinuturi asociate

1.1.  Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi  personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul;raportarea la reacţiile auditoriului (şi) în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog:povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)
– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul  publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare şi  contraargumentare în dialog
– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2.  Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării  scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae,  scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)
– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu,sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat
– modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de
mesaje/ texte

–limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.3.  Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
– sens denotativ şi sensuri conotative
– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul
– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr
– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.
– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.4.  Utilizarea adecvată a achiziţiilor  lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare
– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic,ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic,stilistico-textual
– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul politic, discursul publicistic
– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere
– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi deînchidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
Competenţe specifice/Conţinuturi associate

2.1.  Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite

2.2.  Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea;specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre
stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3.  Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic
– modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice,limbajul personajelor, notaţiile autorului
– specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică
– creaţie dramatică şi spectacol
– cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)

2.4.  Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
– sugestie şi ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epică, poezie lirică
– instanţele comunicării în textul poetic

2.5.  Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau  în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6.  Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale,prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
Competenţe specifice/Conţinuturi associate

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea unei viziuni de – fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbiiansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate române)

– perioada veche (formarea conştiinţei istorice)
– curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul
– perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c.
perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic,tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism,orientări avangardiste; identitate culturală în context european);perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică,poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică;curente culturale/ literare: postmodernismul)
– curente culturale/ literare româneşti în context european

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice/Conţinuturi associate

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale
– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ,structuri sintactice în argumentare
– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice,conectori, tehnici argumentative
– eseul argumentative

4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat
– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
– eseul structurat, eseul liber
III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a.LITERATURĂ

Autori canonici:

Mihai Eminescu
Ion Creangă
 I.L. Caragiale
Titu Maiorescu
Ioan Slavici
G. Bacovia
Lucian Blaga
Tudor Arghezi
Ion Barbu
Mihail Sadoveanu
Liviu Rebreanu
Camil Petrescu
G. Călinescu
E. Lovinescu
Marin Preda
Nichita Stănescu
Marin Sorescu.

Notă.
Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul
monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele
literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei
sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un
eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente
literare/ culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabelul de
mai sus şi în lista ce urmează:
Ø      proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale
speciei narative pe care o ilustrează;
Ø      roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
Ø      poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;
Ø      dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite
ale genului şi ale evoluţiei acestuia.
Tematica studiilor de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul
probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare
(reproduse) pe marginea acestora.

b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:
- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Nivelul fonetic
- pronunţii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
- cacofonia; hipercorectitudinea;
- pronunţare/ lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie).
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; câmpuri semantice;
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;
- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;
- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);
- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii);
- interpretarea sensului cuvintelor în context;
- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;
- etimologia populară, hipercorectitudinea;
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor,
forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale
etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii
vorbitorului;
- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin
atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);
- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe
relative);
- valori stilistice ale coordonării şi subordonării în frază;
- anacolutul.
Nivelul ortografic şi de punctuaţie
- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a
cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a
semnelor de ortografie şi de punctuaţie);
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise.
Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare;
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă;
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj
arhaic; argou, jargon;
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului;
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor
şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza
prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie
2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor
prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
(DOOM 2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face
dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“

luni, 5 septembrie 2011

CAL E N D A R U L examenului de bacalaureat — 2012




Sesiunea iunie—iulie 2012
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 617/31.VIII.2011
28—30 mai 2012-Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
1 iunie 2012-Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
11—13 iunie 2012-Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
13—15 iunie 2012-Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
18—22 iunie 2012-Evaluarea competențelor digitale — proba D
25—27 iunie 2012-Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
2 iulie 2012 -Limba și literatura română — proba E) a) — probă scrisă
3 iulie 2012 -Limba și literatura maternă — proba E) b) — probă scrisă
4 iulie 2012 -Proba obligatorie a profilului — proba E) c) — probă scrisă
6 iulie 2012 -Proba la alegere a profilului și specializării — proba E) d) — probă scrisă
8 iulie 2012-Afișarea rezultatelor
9 iulie 2012-Depunerea contestațiilor (orele 8,00—12,00)
10—12 iulie 2012-Rezolvarea contestațiilor
13 iulie 2012-Afișarea rezultatelor finale

Sesiunea august—septembrie 2012

16—20 iulie 2012-Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen
20—21 august 2012-Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
20—22 august 2012-Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
21—22 august 2012-Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
23—24 august 2012 -Evaluarea competențelor digitale — proba D
27 august 2012-Limba și literatura română — proba E) a) — proba scrisă
28 august 2012 -Limba și literatura maternă — proba E) b) — probă scrisă
29 august 2012 -Proba obligatorie a profilului — proba E) c) — probă scrisă
31 august 2012-Proba la alegere a profilului și specializării — proba E) d) — probă scrisă
2 septembrie 2012 -Afișarea rezultatelor (până la ora 16,00) și depunerea contestațiilor (orele 16,00—20,00)
3—4 septembrie 2012-Rezolvarea contestațiilor
5 septembrie 2012-Afișarea rezultatelor finale

BACALAUREAT 2012 - ORDINUL PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 617/31.VIII.2011
O R D I N
privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat — 2012

În conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 și ale Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, și Sportului,ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului

Art. 1. — Se aprobă Calendarul examenului de
bacalaureat — 2012, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — (1) Examenul de bacalaureat — 2012 se
desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare și
desfășurare a examenului de bacalaureat — 2011, aprobată prin
Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 4.799/2010 privind organizarea și desfășurarea examenului
de bacalaureat — 2011, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 63 și 63 bis din 25 ianuarie 2011.
(2) Comisia Națională de Bacalaureat poate elabora
instrucțiuni/proceduri, în vederea bunei organizări și desfășurări
a examenului de bacalaureat — 2012.
(3) Comisiile de bacalaureat județene și a municipiului
București vor asigura dotarea cu camere de supraveghere video
funcționale a sălilor de clasă din centrele de examen, în care se
desfășoară probele examenului de bacalaureat.
Art. 3. — Comisiile de bacalaureat își desfășoară activitatea
în conformitate cu Atribuțiile membrilor comisiilor de bacalaureat,
aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului nr. 4.799/2011.
Art. 4. — Lista disciplinelor la care candidații susțin examenul
de bacalaureat și programele pentru disciplinele examenului de
bacalaureat, valabile în sesiunile anului 2012, sunt cele
aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului nr. 4.800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor și
a programelor pentru examenul de bacalaureat — 2011, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 și 67 bis din
26 ianuarie 2011.
Art. 5. — Recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute
la examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea
competențelor lingvistice în limbi străine și la examene cu
recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor
digitale se fac în conformitate cu metodologiile de recunoaștere
și echivalare și cu lista examenelor aprobate prin Ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 5.219/2010 privind recunoașterea și echivalarea rezultatelor
obținute la examene cu recunoaștere internațională pentru
certificarea competențelor lingvistice în limbi străine și la
examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea
competențelor digitale cu probele de evaluare a competențelor
lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe
parcursul învățământului liceal, respectiv de evaluare a
competențelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din
20 octombrie 2010.
Art. 6. — Probele specifice susținute de elevii secțiilor
bilingve francofone se desfășoară în conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 5.217/2010 privind organizarea și desfășurarea probelor
specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în
vederea obținerii mențiunii speciale „secție bilingvă francofonă”
pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010.
Art. 7. — Probele specifice susținute de absolvenții secțiilor
bilingve româno-spaniole se desfășoară în conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului nr. 5.218/2010 privind aprobarea Metodologiei de
organizare și desfășurare a probelor specifice din cadrul
examenului de bacalaureat susținute de absolvenții secțiilor
bilingve româno-spaniole, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 695 din 18 octombrie 2010.
Art. 8. — Probele specifice susținute de elevii claselor a XII-a
din secțiile speciale din România, finalizate cu Diplomă de acces
general în învățământul superior german și Diplomă de
bacalaureat, secții care funcționează în baza Acordului dintre
Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania
cu privire la colaborarea în domeniul școlar, se desfășoară în
conformitate cu Regulamentul de desfășurare a examenului în
vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul
superior german și a Diplomei de bacalaureat de către
absolvenții secțiilor/școlilor speciale germane din România,
aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării
nr. 5.262/2009, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009.
Art. 9. — Direcția generală educație și învățare pe tot
parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile
minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Direcția
generală învățământ superior, echivalarea și recunoașterea
studiilor și diplomelor, Centrul Național de Evaluare și
Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului
București și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 10. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Daniel Petru Funeriu
București, 29 august 2011.
Nr. 5.219

marți, 30 august 2011

sâmbătă, 6 august 2011

OFERTA PENTRU PREGATIRE BACALAUREAT- PACHETE DE STUDIU







  1. PACHETUL 1  CONTINE:
Ø      Analiza personalizata a programei de bacalaureat in vigoare (ce autori si ce opere trebuie invatate, avand in vedere ce a studiat fiecare elev in parte);
Ø      Un model de subiect din anul scolar in curs rezolvat complet si corect, conform baremelor de corectare in vigoare (subiectul I+subiectul II+subiectul III).

       2. PACHETUL 2  CONTINE:
Ø      Analiza personalizata a programei de bacalaureat in vigoare (ce autori si ce opere trebuie invatate, avand in vedere ce a studiat fiecare elev in parte);
Ø      Un model de subiect din anul scolar in curs rezolvat complet si corect, conform baremelor de corectare in vigoare (subiectul I+subiectul II+subiectul III).
Ø      Un model de subiect ce urmeaza sa fie rezolvat de elev, apoi corectat si notat de profesor, cu explicarea greselilor facute (adica, o simulare a examenului de bacalaureat-limba si literatura romana).

3.      PACHETUL 3  CONTINE :
Ø      Analiza personalizata a programei de bacalaureat in vigoare (ce autori si ce opere trebuie invatate, avand in vedere ce a studiat fiecare elev in parte);
Ø      Trei modele de subiecte  rezolvate complet si corect, conform baremelor de corectare in vigoare (subiectul I+subiectul II+subiectul III), care sa acopere cele trei genuri literare : poezie, proza si dramaturgie.
Ø      Un model de subiect ce urmeaza sa fie rezolvat de elev, apoi corectat si notat de profesor, cu explicarea greselilor facute (adica, o simulare a examenului de bacalaureat-limba si literatura romana).

NOTA : La solicitarea elevului, se poate oricand efectua simularea, pe parti distincte din materia de bacalaureat (inclusiv corectare si notare).


PERSOANELE INTERESATE POT SCRIE PE ADRESA doamna.profesoara@gmail.com pentru detalii.

duminică, 26 iunie 2011

POVESTIREA IN PROGRAMA DE BACALAUREAT 2011

Pentru a lamuri pe toata lumea privind acest subiect atat de controversat, voi cita EXACT locul unde se face referire la povestire, dupa care fiecare va putea merge la programa pentru a citi cu propriii ochi:

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura română
Bacalaureat 2011
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI
LITERATURA ROMÂNĂ


II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă
dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele
a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor
de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice 
2.2. Identificarea şi analiza
principalelor componente de
structură, de compoziţie şi de
limbaj specifice textului narativ

 Conţinuturi asociate
– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele
narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative:
incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative;
construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a
personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în
textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea;
specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre
stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul
direct, stilul indirect, stilul indirect liber

Sper ca totul e clar.

vineri, 24 iunie 2011

Din motive lesne de inteles, nu voi mai raspunde la comentarii pana dupa proba scrisa de limba si literatura romana. SUCCES LA BACALAUREAT!!!

duminică, 5 iunie 2011

DRAGI ABSOLVENTI,

Va urez din suflet SUCCES la examenul de maine si poimaine! Iata cateva
SFATURI FINALE:
  • Ganditi-va ca nu este posibil sa picati examenul!
  • Fiti atenti la tinuta si atitudine;
  • Aveti timp destul de gandire (circa o ora)-deci, nu intrati in panica!
  • Lectura textului este primul lucru prin care va prezentati-deci, aveti grija sa cititi cursiv, cu intonatie (daca aveti emotii mari, urmariti rand cu rand cu ajutorul unei foi albe suprapuse peste text);
  • Cititi tare, energic, entuziast, raspundeti privind evaluatorii direct, chiar daca nu sunteti siguri 100% de ce stiti; 
  • Incercati sa raspundeti oral, fara sa cititi permanent de pe ciorna;
  • Multe din cerinte presupun argumente-dati citate din text!
  • La subiectul II, construiti o argumentare ca pentru subiectul II de la proba scrisa! Adica,  sa aveti structura specifica- In opinia mea/In primul rand/In al doilea rand/ In concluzie.

marți, 15 martie 2011

DACIA LITERARA

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice, Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca.

Toate acestea se regasesc in articolul-program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor raspunzator. Avand primul numar la 30 ianuarie 1840,  revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca.
             
In Introductie ,articolul prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv. Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale, Curierul Romanesc(1829, Ion Heliade Radulescu) ,Albina Romaneasca (1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, George Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai putin o colora locala” si includ prea multa politica fara sa puna accentul necesar pe literatura.

Astfel, Dacia Literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare si din toate zonele tarii ,realizandu-se o unificare a romanilor in plan literar.Se va cere, de asemenea, si originalitate in creatiile publicate ( ,, fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa, cu chipul sau”),astfel promovandu-se cultura nationala si eliminandu-se treptat puternica influenta a operelor straine.

Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii, cum ar fi lipsa originalitatii in operele literare, care deja sunt putine ca numar, dar si multitudinea traducerilor incorecte. Traducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate. Kogalniceanu subliniaza si ca ,,Traductiile nu fac insa o literatura”.Mai este specificat si faptul ca revista va evita pe cat posibil scandalurile: ,, Iubitori ai pacei,nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar pute sa se schimbe in vrajbe.”
           
Mihail Kogalniceanu anunta si intentia revistei de a-si exprima parerea asupra respectivelor opere, asftel anticipand critica de mai tarziu:,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”.
Obiectivul revistei este si de a oferi tarii ,,o limba si o literatura nationala”.

Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice : istoria, natura si obiceiurile romanesti,care ar trebui sa slujeasca autorilor drept surse de inspiratie : ,,Istoria noastra are destule fapte eroice,frumoasele noastre tari sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.”Tocmai de aceea revista a fost considerata ,,manifestul romantismului romanesc”.
  
La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista in revista, articole originale, compunerile originale,critica noilor aparitii si Telegraful Daciei, care va include stiri,informatii,noutati etc.

Multi dintre scriitorii ulteriori au urmat sfaturile date de Kogalniceanu in articolul program,ei inspirandu-se fie din istoria nationala,fie din frumusetile naturii.Astfel de exemple sunt Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi.
(se va prezenta aici opera pasoptista aleasa!)

Concluzii:
Odata cu articolul-program al lui Kogalniceanu, un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut. Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol,drept dovada operele a doi mari poeti ai literaturii romane,Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri si afirmarea  creatorului nuvelei istorice romanesti, Costache Negruzzi.
 In opinia mea,Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale, deschizand calea junimismului maiorescian si a perioadei marilor clasici.