SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 006
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă
Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală
Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*.
Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă...
Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină!
Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune:
A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune
Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină.
Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă...
Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme;
Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme:
În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă.
Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală,
Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă.
Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă
S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală.
(Dimitrie Anghel, Crizanteme)
* vestală, s.f. – preoteasă care întreţinea focul sacru în templul zeiţei Vesta
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 2 puncte
2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,
precizându-le forma literară actuală. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie,
reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 007
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.
Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,
Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.
Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,
Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.
Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,
Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute
Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,
Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...]
Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri,
Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,
Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri.
(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)
* învoalte, adj. – rotunjite, pline, umflate, înfoiate
* horbotate, adj. – dantelate
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 2 puncte
3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 060
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine –
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.
În tot, se simte un fior.
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor –
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor… –
E vremea rozelor ce mor.
(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 4 puncte
7 Motivează repetarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,
ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 061
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Din al oglindei luciu rece
De apă-adâncă, — se desface
O linişte de dulce pace,
Ce-ntregul suflet mi-l petrece.
Obida vrând să mă înece,
Zadarnic firea şi-o preface.
Din al oglindei luciu rece
Uitarea numai se desface.
Chiar dorul vieţii-n mine tace —
Izvor ce gata e să sece;
Şi pe-al meu chip, ce-n umbră zace,
Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.
(Alexandru Macedonski, Rondelul oglindei)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. 2 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. 2 puncte
3. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. 2 puncte
4. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 4 puncte
5. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 8 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 062
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Pe balta clară barca molatică plutea...
Albeţi neprihănite curgeau din cer; – voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea,
Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară,
Şi sufletul – curatul argint de-odinioară –
Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară.
(Alexandru Macedonski, Pe balta clară)
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 2 puncte
2. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect, folosite în textul dat. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. 4 puncte
7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. 4 puncte
8. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul citat. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 063
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Era o zi senină ca fruntea de fecioară
Ce e neturburată de-ai patimilor nori,
O zi din care şoapte de îngeri se coboară
Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori.
Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă
Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac,
Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă,
Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac.
Plăpândele lui ramuri abia înmugurite,
Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit,
Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite
Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit.
Atunci acele ramuri de-odată înfloriră
Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi...
O! Doamne, acele clipe ce repede pieiră...
Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi.
(Alexandru Macedonski, Stuful de liliac)
1. Transcrie doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. 2 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în legătură cu textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, conceptul poezie lirică. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 065
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.*
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer [...]
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână –
Două jucării stricate –
Merg ţinându-se de mână…
(Ion Minulescu, Acuarelă)
*galantar, s.n. – vitrină a unui magazin.
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. 4 puncte
6. Explică semnificaţia repetării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul dat. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 066
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Şi-ai să mă uiţi –
Că prea departe
Şi prea pentru mult timp porneşti!
Şi-am să te uit –
Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti.
…………………………………………….
Cu ochii urmări-vei ţărmul, topindu-se ca noru-n zare,
Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate
Trei lacrimi reci de călătoare;
Iar eu pe ţărm
Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,
Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută,
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.
Şi versul meu
L-o duce, poate, vreun cântăreţ până la tine,
Iar tu –
Cântându-l ca şi dânsul,
Plângându-l, poate, ca şi mine –
Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris,
Şi-uitând că m-ai uitat,
Vei smulge din cadrul palidului vis
Întunecatu-mi chip,
Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare
Şi când din ochi lăsai să-ţi pice
Trei lacrimi reci de călătoare!
(Ion Minulescu, Trei lacrimi reci de călătoare)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 2 puncte
2. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a adverbului poate, folosit de două ori în ultima strofă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 067
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Când am pornit, ştiam doar că-i departe
Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam,
Dar unde-i acel unde nu ştiam
Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.
Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite
De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea,
Am colindat călăuzit de-o stea –
Icoana unei lumi întrezărite,
Dar într-o zi o fată – bat-o focul –
Mi-a-ntors din cale pasul obosit…
– Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?...
(Ion Minulescu, Cântec de drum)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. 2 puncte
2. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect
în prima strofă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 068
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Tu crezi c-a fost iubire-adevărată...
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom şti-o poate niciodată...
A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare,
Un cântec trist, adus din alte ţări
De nişte păsări albe – călătoare
Pe-albastrul răzvrătit al altor mări –
Un cântec trist, adus de marinarii
Sosiţi din Boston,
Şi New York
Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii
Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc.
Şi-a fost refrenul unor triolete*
Cu care-alt’dată un poet din Nord,
Pe marginile albului fiord,
Cerşea iubirea blondelor cochete...
A fost un vis,
Un vers,
O melodie,
Ce n-am cântat-o, poate, niciodată...
..........................................................
Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?
Eu cred c-a fost o simplă nebunie!
(Ion Minulescu, Celei care pleacă)
*triolet, s.n. − poezie de opt sau şapte versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este
identic cu al patrulea şi al şaptelea, iar al doilea cu al optulea.
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. 2 puncte
2. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată”. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a adverbului poate, folosit de două ori în text. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 071
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Tu eşti o albă rugăciune
Nălţată-n templul sfânt al vieţei,
Asemenea rozelor plăpânde
Ce-n ceasul clar al dimineţei
Zâmbesc de rouă tremurânde.
Tu eşti o blândă rugăciune,
Asemenea binecuvântărei
Ce din nălţimea azurie
Coboară-n faptul înserărei
Pe-un val de lină armonie.
Tu eşti o caldă rugăciune,
Cu o privire de madonă,
Iar vorba ta înaripată
E un parfum de anemonă
La o icoană întristată.
Tu eşti o sfântă rugăciune
Căzând pe frunţi în umilinţă.
O, de-aş putea cunoaşte-odată,
Pierdut în dulcea pocăinţă,
Misterul rugei fără pată!
(Ştefan Petică, Fecioara în alb, IV)
1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. 2 puncte
2. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. 2 puncte
3. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
7. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primul vers al fiecărei strofe, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 081
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vecinic adormite,
În lung şi-n larg, în sus şi-n jos, se-ntind câmpii nemărginite,
Câmpii de gheaţă, ce adorm pe aşternutul mărei ud,
Cu munţi înalţi, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud.
Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină,
Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină,
Se văd ieşind ai mărei urşi, cu ochi de foc, cu paşii rari,
Când dintre văile adânci, când dintre munţii solitari.
Şi dorm adânc, şi dorm mereu nemărginirile polare,
Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare,
Şi urşii albi, înduioşaţi, într-un oftat adânc şi greu,
Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu!
(Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord)
1. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari. 2 puncte
2. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. 2 puncte
4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
5. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, prezenţa descrierii în textul dat. 4 puncte
6. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive. 4 puncte
7. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 4 puncte
8. Evidenţiază valoarea expresivă a timpului prezent al verbelor din text. 4 puncte
9. Comentează, în 6 - 10 rânduri, rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. Săvescu. 4 puncte
