■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Stihuri, zburaţi acum din mâna mea
Şi şchiopătaţi în aerul cu floare,
Ca păsările mici de catifea
Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare.
Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,
Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi,
Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,
Îndurerate-n spic şi rădăcini,
Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese,
În suflete de prieteni şi străini.
Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte,
Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea,
Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte,
Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.
(Tudor Arghezi, Epigraf*)
*epigraf, s.n. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi, al unui capitol; scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, monument, carte etc.
1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte
4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat. 4 puncte
■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Cum te găseşti, uşoară zburătoare,
Zăcând aci, pe-o margine de drum,
Şi nu dormind într-un polen de floare,
Învăluită-n aur şi parfum?
Neascultând de vântul de la stup,
Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei
Şi darurile-acum, ale zambilei,
Puterile-amorţite ţi le rup.
Voind să duci tezaurul de ceară,
Te prăbuşişi din drumul cel înalt.
Cine-o să vie, trupul tău de-afară
Să-l caute şi-n jur să sufle cald?
Cu aripa-n ţărână şi în vis,
Strânge la piept comoara ta deplină.
Cât te iubesc, frumoasa mea albină,
Că sarcina chemării te-a ucis!
(Tudor Arghezi, Lumină lină)
1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte
4. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Toate
Cuvintele mele sunt stricate
Şi s-au îmbătat.
Le vezi? Au căzut, s-au sculat.
Au vrut să alerge şi să se joace,
Dar beţia le-a prăvălit încoace.
Nu mai ştiu ce spun şi îs
Bolnave de râs.
S-au stricat cuvintele mele!
Umblă prin mocirle cu stele
De cositor
După un mărţişor,
Şi-ar voi să culeagă roade
Fâstâcite şi neroade
Din sălcii nici verzi.
Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi,
Să nu le mai spuie agale
Buzele tale,
Să nu le mai cânte cumva
Vocea ta
Şi pe cobză deştele.
Huleşte-le!
(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei din structura „Şi-ar voi”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul râs. 2 puncte
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Exemplifică două imagini artistice diferite din text. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte*.
Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.
Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus,
Foile-n azur.
Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.
(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)
*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint
1. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 2 puncte
2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. 4 puncte
5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. 4 puncte
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă
În recea mea-ncruntată suferinţă.
Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies,
Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.
De când s-a întocmit Sfânta Scriptură
Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură
Şi anii mor, şi veacurile pier
Aci sub tine, dedesubt, subt cer.
Când magii au purces după o stea,
Tu le vorbeai — şi se putea.
Când fu să plece şi Iosif,
Scris l-ai găsit în catastif
Şi i-ai trimis un înger de povaţă —
Şi îngerul stătu cu el de faţă.
Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea
Şi pruncul, şi bărbatul, şi femeia.
Doar mie, Domnul, vecinicul şi bunul,
Nu mi-a trimis, de când mă rog, niciunul...
(Tudor Arghezi, Psalm)
* ghies, ghiesuri, s.n. (în expr.) a da ghies – a îndemna, a stimula, a îmboldi, a zori
* mag, magi, s.m – preot la unele popoare orientale din antichitate, învăţat, filozof
* a purcede, vb – a pleca, a porni la drum
* catastif, catastife, s.n – registru, condică
1. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. 2 puncte
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ, din textul dat. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Defineşte, într-un enunţ, sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte
■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!
Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare?
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul cel dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?
(Tudor Arghezi, De-abia plecaseşi)
*molatic, adj. – moale, lent, lin, domol, unduios
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn. 2 puncte
2. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. 4 puncte
5. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare din poezia citată. 4 puncte
7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:
Într-o viata de-o durata
Ai murit de patru ori.
De aceea n-ai sa mori
Înc-o data niciodata.
Moarte, când ai vrut sa stii,
Moarte, viata când ai vrut,
Moarte de necunoscut,
Morti târzii si timpurii.
Amintirile, treptat,
Au scazut,si-ncet, pe-ncetul,
S-a iscat din morti poetul,
Ca un cerc dintr-un patrat.
Rataceste în pierzare
Spre un punct sclipit de stea.
Porunceste-i si-o sa stea
S-o ajungi din departare.
(Tudor Arghezi, Inscripie pe usa poetului)
1. Mentioneaza câte un antonim pentru sensul din text al fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: niciodata, treptat, au scazut, departare.(4 puncte)
2. Motiveaza folosirea cratimei în versul ,,De aceea n-ai sa mori”.(4 puncte)
3. Alcatuieste doua enunturi prin care sa ilustrezi polisemia verbului a scadea.(4 puncte)
4. Precizeaza doua functii ale comunicarii evidentiate în textul dat.(4 puncte)
5. Transcrie un vers care contine o antiteza.(4 puncte)
6. Mentioneaza doua teme/ motive literare prezente în poezie.(4 puncte)
7. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în ultima strofa a poeziei.(4 puncte)
8. Motiveaza folosirea în text a persoanei a II-a singular.(4 puncte)
9. Comenteaza, în 6 - 10 rânduri scrise, strofa a treia a poeziei, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.(4 puncte)
10. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei date.(4 puncte)
