marți, 10 noiembrie 2009

VARIANTE BACOVIA TIPUL I SCRIS

 ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 2 puncte
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 2 puncte
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic. 4 puncte

 ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă – un imens rotund –
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.

(George Bacovia, Amurg de iarnă)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte

■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Carbonizate flori, noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Vestminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Vibrau scântei de vis... noian de negru,
Carbonizat, amorul fumega –
Parfum de pene arse, şi ploua...
Negru, numai noian de negru...

(George Bacovia, Negru)

* noian, s.n. – cantitate, volum mare din ceva; nemărginire
* mangal, s.n. – cărbune uşor, sfărâmicios

1. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. 2 puncte
2. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. 2 puncte
4. Transcrie doi termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezente în textul citat. 4 puncte

■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. 2 puncte
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 2 puncte
4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate. 4 puncte
7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text. 4 puncte

 ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Da, plouă cum n-am mai văzut...
Şi grele tălăngi adormite,
Cum sună sub şuri învechite!
Cum sună în sufletu-mi mut!

Oh, plânsul tălăngii când plouă!

Şi ce enervare pe gând!
Ce zi primitivă de tină!
O bòlnavă fată vecină
Răcneşte la ploaie, râzând...

Oh, plânsul tălăngii când plouă!

Da, plouă... şi sună umil
Ca tot ce-i iubire şi ură –
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.

Oh, plânsul tălăngii când plouă!

Ce basme tălăngile spun!
Ce lume-aşa goală de vise!
...Şi cum să nu plângi în abise,
Da, cum să nu mori şi nebun?

Oh, plânsul tălăngii când plouă!

(George Bacovia, Plouă)

* talangă, tălăngi, s.f. – clopot care se atârnă la gâtul vitelor; sunetul produs de un astfel de clopot
* şură, şuri, s.f. – construcţie anexă pe lângă o gospodărie rurală pentru unelte sau vite
* tină, s.f. – noroi
* abis, abisuri, s.n. – prăpastie adâncă, genune

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. 2 puncte
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri, pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Precizează rolul versului „Oh, plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte

 ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Sunt solitarul pustiilor pieţe
Cu tristele becuri cu pală lumină –
Când sună arama în noaptea deplină,
Sunt solitarul pustiilor pieţe
.
Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra
Ce sperie câinii pribegi prin canale;
Sub tristele becuri cu razele pale,
Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra.

Sunt solitarul pustiilor pieţe
Cu jocuri de umbră ce dau nebunie;
Pălind în tăcere şi-n paralizie, –
Sunt solitarul pustiilor pieţe...

(George Bacovia, Pălind)

* hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. 2 puncte
2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte